Concert “The big 4″

Da’ nu prea. Mai degraba concert Metallica cu formatii de deschidere Anthrax, Slayer, Megadeth (si Vita de vie).
Mi-a placut concertul, a fost ceva cu totul deosebit, cam solicitant, ce-i drept. 9 ore in care am stat in picioare si mare parte nu tocmai “am stat”, fara picatura de apa, caci intre mine si magazin era o mare de oameni, un fel de strada cu sens unic: iesi, dar nu mai intrii inapoi. Si aveam un loc destul de bun, in principiu, al 3-lea de la gardul despartitor al sectorului meu de sectorul din fata (dar cam dezamagitor pentru mine, ca nimic nu se compara cu un loc la gard :) )
Revin la muzica totusi. Vita de vie au dat ce au avut mai bun (la final a zis Adi ca a fost cel mai greu concert al lor), si au fost chiar tari, insa publicul nu era tocmai incantat. Ba niste tipi pe langa mine chiar tipau sa plece. Chiar, de ce sa nu stam sa ne uitam la o scena goala pe care oricum nu se suia nimeni inainte de ora din program decat sa cante Vita de vie acolo… La “Basul si cu toba mare” a cantat multa lume totusi.
Anthrax m-au surprins foarte placut, nu sunt un mare fan al lor, dar au fost chiar tari. Au cantat melodii foarte potrivite pentru concert. Au cantat chiar si “Heaven and hell” ca tribut pentru saracul Dio care nu a mai apucat sa se urce pe scena aia. Imi pare asa de rau ca nu au fost si Heaven and hell. A fost unul dintre cele mai frumoase momente ale concertului, in orice caz.
Apoi au intrat si Megadeth, pentru care eu ma dusesem defapt. Impecabil cantat, melodii foarte tari, mi-a placut foarte mult, dar publicul 0. Asta a fost cea mai proasta chestie. 90% din public era acolo pentru Metallica iar pe restul ii “lecturau”. Mai erau in spatele meu cativa care mai stiau versurile. In rest, ori era toata lumea fascinata de parul lui Mustaine ori nu aveau niciun chef.
Acum e drept si ca nu e tocmai genul de muzica unde sa prinzi imediat ritmul si dupa doua ascultari sa stii si versurile. Daca nu stii melodia e cam greu sa intelegi ritmul pe loc. Ca pana la urma asta e toata frumusetea genului, asta te fascineaza, cand intrii in rezonanta cu ritmul ala se creeaza o “vibratie” foarte mare.
Minusul Megadeth-ului a fost interactiunea slaba cu publicul. La capitolul asta Anthrax au fost foarte placuti si activi. La ei am vazut si eu bun simt pe o scena de rock. (spre deosebire de formatii ca Slipknot, de exemplu care au o relatie mai speciala cu publicul, de genul “who told you, motherf*ckers, to put your god-damned hands down?” sau solistul de la Down, fost solist la Pantera care in deschiderea AC/DC-ului a aruncat un bax de pahare cu apa in public).
Au venit si Slayer. Ceva mai multi fani in public (minus eu, de data asta). Nu-i inteleg pe oamenii astia. Cele mai bune melodii ale lor, si singurele cunoscute de marea masa sunt cele care au o nota melodioasa in ele. Adica South of heaven, Raining blood, Seasons in the Abyss si poate si Jihad. Si cu toate astea, ei se incapataneaza sa faca melodii si sa cante melodii in care ritmul se pierde total sub tobele foarte rapide si monotone. Numai unul cu parkinson va putea sa dea din cap pe melodia aia si nici ala de placere.
Apoi a venit o pauza mult mai lunga decat intre celelalte. Prea mare diferenta de echipament nu a fost. Si scena aia a mai stat goala inca mult timp dupa ce s-a aranjat tot pe acolo. Si bineinteles ca, in timp ce restul toti au inceput cu cateva minute inainte de ora din program, Metallica au intarziat un sfert de ora. Au ei placerea asta sa fie asteptati. Intr-un final au inceput totusi, si s-a vazut marea diferenta de sunet.
Daca la Megadeth ma auzeam pe mine la fel de tare ca pe Mustaine, acum puteam sa tip cat voiam ca nu reuseam sa ma aud. Nu inteleg de ce au tinut asa mic volumul la restul.
Acum toata lumea canta, mai ales ca au avut si un setlist mai usor. Nu tu Harvester of sorrow, nu tu Whiplash sau The four horseman… In schimb Fuel, Sad but true, Enter sandman. Au cantat si un cover la “Stone Cold Crazy”-ul Queenului, pentru ca ei i-ar fi inspirat sa cante.
La nothing else matters, evident, toata lumea. Fara exceptii. Of… Speram sa fie la fel si la A tout le monde.
Metallica au avut si ceva efecte pirotehnice, niste artificii… Dealtfel mereu au inainte de One.
Kirk a avut pe chitara un desen cu Dracula, ceea ce a fost foarte tare, iar la un moment dat James a facut o faza interesanta tot pe tema asta. Si-a pus 2 pene de chitara albe sub forma coltilor de vampir.
In rest, astea sunt formatii de genul “muzica”, nu “spectacol”. Formatii care canta pe o scena goala. Au cel mult cateva artificii. Incep totusi sa inteleaga ca omul vine acolo pentru muzica, insa vrea spectacol. Si va tine minte mai mult spectacolul, pentru ca, daca e fan, muzica o stie deja. Metallica au incercat o particica din ce a avut AC/DC-ul, de exemplu, cu un filmulet de intro la melodia That was just your life.
Asa ca de-abia astept sa vad Iron Maiden dupa ce i-am pierdut odata, si sper ca de data asta sa ajung.
Si de-abia astept sa vad si sa aud si Kamelot, pentru ca mi-am cam facut plinul cu concerte Thrash.
EDIT: am uitat sa spun (…multe lucruri, ca ar mai fi multe de spus, dar voiam sa zic acum…) ca Metallica au aruncat la final pene cu pumnul. Un castron intreg de pene. Luau toti trei (ca Lars era cu betele lui) cate un pumn de pene si aruncau… Cred ca se si vand pene acum.

Incadrat ca: Eveniment, Review, Romania